Criminalitatea organizată a luat amploare în ultimii ani în România, iar fenomenul a fost ridicat în premieră la nivel de amenințare la adresa securității naționale. Strategia de luptă împotriva grupurilor care operează pe toate palierele – de la trafic de persoane, de arme și droguri, la spălarea banilor și infracțiuni contra mediului – pentru anii 2021-2024 este pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri.
„În ultima perioadă, activitatea grupurilor de criminalitate organizată din România a devenit mult mai vizibilă în spațiul public, multiplicându-se totodată episoadele agresive. Creșterea numărului de comportamente violente, dar și a nivelului de gravitate al acestora pot fi considerate drept indicii că grupurile de crimă organizată din România și-au consolidat prezența și încrederea în forțele proprii”, se arată în documentul aflat în dezbaterea Executivului.
Astfel, susțin autorii strategiei, vizibilitatea tot mai ridicată a grupurilor de criminalitate organizată, lipsa de ezitare în fața organelor de ordine publică și capacitatea grupurilor de a asigura complicitatea reprezentanților statului discreditează eforturile autorităților de aplicare a legii și afectează încrederea societății în capacitatea statului român de a-și proteja cetățenii.
În plus, contextul pandemică recent a generat unele consecințe care se impun a fi evaluate și gestionate corespunzător, cu precădere în ceea ce privește impactul asupra criminalității cibernetice şi specularea oportunităților de obținere a unor beneficii financiare, se arată în document.
Stategia este structurată pe mai multe capitole, cu statistici care indică evoluția activității infracționale. Un exemplu este traficul de droguri, domeniu în care România reprezintă un spațiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc destinate pieței de consum internaționale, fiind poziționată pe Ruta Balcanică a heroinei, respectiv pe cea de intrare în Europa a cocainei, fiind și o zonă de tranzit pentru droguri sintetice din vestul Europei spre Orientul Mijlociu.
Potrivit documentului, numărul persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute de legea specială în materia traficului și consumului ilicit de droguri se menține la un nivel relativ constant și foarte ridicat prin raportare la prevalența faptelor penale în ansamblul stării infracționale, cu o medie anuală de 882 de condamnați în perioada 2016-2019. Aceeași tendință este confirmată în activitatea de urmărire penală, numărul cauzelor înregistrate care au obiect astfel de infracțiuni crescând de la 12.147 în anul 2016 la 17.865 în anul 2019.
Per ansamblu, prin aplicarea strategiei de combatere a fenomenului criminalității organizate, autoritățile își propun drept rezultate:
Documentul integral:
Strategia Nationala Impotriva Criminalitatii Organizate 20212024 Anexa37 by Gandul.info on Scribd